Incepand cu 2007, Romania beneficiaza de ajutor din partea Uniunii Europene prin fonduri substantiale dedicate dezvoltarii resurselor umane. Conform liniilor directoare agreate de Comisia Europeana, pana in 2020 statele membre vor primi sprijin in dezvoltarea resurselor umane, capitalul intelectual devenind centrul de interes al Uniunii. In aceeasi masura in care celelalte state europene au primit aceste fonduri si primesc in continuare, si Romania a primit acest sprijin legitim si valoros. In ciuda faptului ca procesul prin care organizatiile romanesti reusesc sa beneficieze de aceste fonduri este unul laborios, plin de obstacole si neintelegeri, hatisuri legislative si modificari peste noapte, proiectele reusesc sa se transforme in realitate.
La momentul actual, cele mai importante barierele sunt legate in principal de lipsa de transparenta a proceselor si a procedurilor de lucru, precum si de transparenta in cadrul parteneriatelor aplicant – beneficiar. Suplimentar, apar dificultati ce vizeaza in mod direct calitatea actului de instruire, precum si lipsa liniilor directoare in ceea ce priveste deficitul profesionistilor in anumite domenii de interes strategic national.
In acest sens, dezvoltarea haotica a programelor de training a condus la o risipa istorica de resurse. In absenta unei analize la nivel national a domeniilor de activitate strategice, a deficitului profesional anticipat in anumite sectoare, a deficitului de profesionisti provocat de migrarea „creierelor” sau „high potential”, dezvoltarea programelor de formare s-a facut anacronic cu trendul european. In contextul actual, organizatiile romanesti ofera in 70% din cazuri similar facultatilor, profesionisti calificati sau certificati in domenii cu importanta scazuta si cu un impact minim la nivel economic. Se continua tendinta instruirii si calificarii adultilor in domenii de interes minor cu sanse de angajare mici a participantilor.
Dupa 5 ani, piata proiectelor de resurse umane sustinute de fonduri nerambursabile a reusit sa se stabilizeze similar pietei de training clasice. Companiile aplicante au inteles importanta consolidarii unor echipe de proiect formate din profesionisti si specialisti in domeniu. In acest proces, importanta unor procese clare si transparente orientate catre „clienti” - fie ca vorbim de participantii la programele de dezvoltare sau de partenerii acestora – devine definitorie. Atentia acordata detaliilor necesare implementarii cu succes a proiectelor a schimbat orientarea acestor organizatii de la o cultura bazata pe rol catre o cultura bazata pe persoana, (cf C. Handy). In acest context se doreste stabilizarea pietei de consultanta a serviciilor de formare sustinute prin intermediul fondurilor europene, similar pietei de training clasice.
2012 se arata la fel de agitat ca si 2011 pe acest segment de training, datorita presiunilor venite din partea Guvernului si mai ales a noului minister creat in scopul accelerarii absorbtiei fondurilor europene. Exista riscul, ridicat de altfel, ca proiectele ce asteapta sa intre in procesul de evaluare sa conduca la un blocaj, atat datorita volumului mare al acestora precum si datorita lipsei de personal care sa le evalueaze. Piata muncii asteapta in continuare o asezare a programelor de calificare si o mai buna structurare a acestora in zonele deficitare. Exista in continuare nevoia unui dialog deschis si realist, intre furnizor si grupul tinta, care sa pozitioneze in contextul actual nevoile reale de formare.
Asa cum arata realitatea prin perspectiva celor din piata de training prin intermediul fondurilor europene, se spera ca 2012 sa fie un an mai stabil, transparent si mai productiv.