România generează energie electrică în principal din surse hidro și nucleare, la costuri relativ scăzute, însă acest aspect nu se reflectă în mod direct în facturile plătite de consumatori. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), afirmă că situația este influențată de fragmentarea sistemului energetic și de mecanismul european de stabilire a prețurilor, care permite ca energia produsă în centrale costisitoare să influențeze prețul general al pieței.
Impactul reorganizării sistemului energetic asupra prețului electricității
Chisăliță subliniază că restructurarea sectorului energetic din anii 2000 a dus la separarea producătorilor de electricitate în entități distincte, fiecare având propriile obiective comerciale. Astfel, producătorii cu costuri mici pot profita de prețuri ridicate, fără ca acest beneficiu să ajungă automat la consumatori.
Înainte de această fragmentare, diverse tipuri de centrale funcționau într-o rețea integrată, permițând gestionarea comună a costurilor și riscurilor. Acum, fiecare companie își definește independent strategiile comerciale, investițiile și țintele de profit.
„Într-un portofoliu integrat, hidrocentralele, centralele nucleare și termocentralele pot avea roluri complementare. Unele produc constant, altele răspund rapid variațiilor de consum, iar altele asigură energia necesară atunci când celelalte surse nu ajung. Costurile lor diferite pot fi gestionate împreună, iar contractele de vânzare pot reflecta costul și riscul întregului portofoliu”, explică Dumitru Chisăliță.
El consideră că separarea producătorilor a dus la apariția unor interese comerciale distincte, chiar dacă centralele continuă să îndeplinească funcții complementare în sistemul energetic.
Mecanismul prin care energia scumpă determină prețul pieței
Un aspect esențial în această analiză este mecanismul european numit „merit order”, utilizat pentru stabilirea ordinii de acceptare a ofertelor de energie în funcție de costurile marginale. În cadrul acestui sistem, producătorii cu cheltuieli mici, precum hidrocentralele și centralele nucleare, sunt adesea selectați înaintea celor cu costuri mai mari.
Când cererea depășește capacitatea surselor mai ieftine, este nevoie de centrale pe gaze sau cărbune. Astfel, prețul marginal al ultimei oferte acceptate poate deveni prețul de referință pentru întreaga energie tranzacționată în acel interval.
Prin urmare, un producător cu costuri reduse poate primi același preț de piață ca și unul cu cheltuieli mult mai mari. Chisăliță afirmă că „din perspectiva distribuirii beneficiilor către consumatori, această concurență poate fi considerată inechitabilă: producătorul ieftin beneficiază de prețul ridicat, în timp ce consumatorul nu beneficiază automat de costul său redus.”
Prețul facturilor consumatorilor depinde de asemenea de contractele de furnizare, de costurile rețelei și de taxe, nu doar de prețul de pe piața angro.
Chisăliță: România produce ieftin, dar consumatorii plătesc mult
Chisăliță subliniază că fragmentarea sistemului energetic a dus și la o coordonare deficitară a investițiilor și strategiilor comerciale. În loc să existe o abordare integrată, fiecare companie își urmărește obiectivele financiare proprii, ceea ce poate împiedica optimizarea costurilor la nivelul întregului sistem.
„O reformă trebuie judecată şi prin capacitatea ei de a transforma resursele ţării în energie accesibilă şi competitivitate economică. Altfel, avem producţie ieftină, companii profitabile şi consumatori care continuă să cumpere scump”, afirmă Dumitru Chisăliță.
Acesta adaugă că România beneficiază de un mix energetic diversificat, incluzând hidroenergie, energie nucleară, gaze naturale și surse regenerabile, dar consideră că avantajele economice ale acestei diversități nu sunt exploatate corespunzător în favoarea consumatorilor.
Apelul expertului pentru reevaluarea reformei energetice
În concluzie, președintele AEI afirmă că problema principală nu constă în existența unei piețe liberalizate, ci în modul în care a fost organizată competiția între producători. Autoritățile ar trebui să analizeze efectele reorganizării sectorului energetic și în ce măsură modelul actual permite transformarea costurilor reduse de producție în prețuri accesibile pentru consumatori.
„Întrebarea fundamentală nu este dacă piaţa trebuie să existe. Piaţa este necesară. Întrebarea este dacă arhitectura creată în urmă cu peste două decenii a servit interesul public sau dacă produce efecte secundare pe care nimeni nu le-a anticipat la momentul reformei”, afirmă Chisăliță.
El consideră că greșeala reformei energetice din anii 2000 a fost confuzia între concurență și fragmentarea sistemului, renunțându-se astfel la avantajele unei gestionări integrate a mixului energetic național.
Sursa articol: https://www.stiripesurse.ro/energie-romania-de-ce-platesc-romanii-facturi-mari-desi-tara-produce-electricitate-ieftina_3927853
Sursa foto: Monstera Production / Pexels


