Programul de guvernare pentru perioada 2026-2028, propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, a fost realizat, conform declarațiilor sale, în doar cinci zile de către PNL, USR și UDMR, în colaborare cu experți din aceste formațiuni. Documentul cuprinde 175 de pagini și preconizează 372 de măsuri.
O analiză a fișierelor de bază ale programului relevă un proces de creație mai complex decât cel sugerat de documentul oficial. Metadatele PDF-ului final au fost eliminate cu un instrument Python la scurt timp înainte ca programul să fie publicat, iar singurul nume menționat în fișierele sursă este al lui Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan.
Rapiditatea cu care a fost redactat programul pare să fi influențat și conținutul acestuia, evidențiind date imposibile în calendar, termene bugetare ce contravin legislației, cifre contradictorii pentru aceleași măsuri, promisiuni deja legiferate și prevederi cu probleme de constituționalitate.
Singurul nume rămas în fișiere: Mihai Jurca
Premierul desemnat a declarat sâmbătă că programul a fost creat „în doar cinci zile” cu ajutorul specialiștilor din cele trei partide, iar documentul a fost aprobat vineri de conducerea PNL, USR și UDMR.
Analiza tehnică a dezvăluit detalii suplimentare despre procesul de redactare. Potrivit acesteia, PDF-ul oficial a fost modificat pe 26 septembrie la ora 10:56:34 printr-un program numit pikepdf, care a eliminat informațiile despre autor și data creării. Această operațiune a avut loc cu aproximativ nouă minute înainte ca documentul să fie publicat pe site-urile de știri.
Un fișier separatat, care conține informații despre capitolul Energia, include însă numele „Mihai Jurca” ca autor. Acesta este șeful Cancelariei Prim-Ministrului, cu rang de ministru, în Guvernul Bolojan.
Compararea fișierelor arată că 2.082 dintre cele 2.104 cuvinte din capitolul de Energie se regăsesc în aceeași ordine în programul final. De asemenea, structura internă a fișierului sugerează că a fost creat inițial cu ajutorul bibliotecii python-docx, ceea ce indică o generare programatică. Acest lucru nu confirmă că textul a fost redactat de o inteligență artificială, ci doar că a fost generat automat.
PDF-ul final conține și alte semne ale unui proces automatizat, fiind convertit în LibreOffice pe Linux înainte de a fi modificat cu pikepdf. Analiza a identificat, de asemenea, măsuri repetate, capitole construite în mod similar și pagini goale.
„Până la 31 noiembrie 2026”
În ciuda problemelor ridicate de metadate, conținutul documentului sugerează că verificarea finală a fost insuficientă.
La pagina 67, se menționează o dată limită pentru „31 noiembrie 2026”, deși luna noiembrie are doar 30 de zile, ceea ce reprezintă o eroare semnificativă.
În aceeași secțiune bugetară, se afirmă că bugetul pentru 2027 va fi publicat de Guvern până pe 30 noiembrie 2026, în timp ce la pagina 67 se precizează că proiectul ar trebui adoptat „cel mai târziu în decembrie”.
Aceste termene sunt contradictorii și nu respectă termenul legal stabilit de legislația în vigoare, care prevede transmiterea proiectelor către Parlament până la 15 noiembrie.
Plafonul de salarii: Parlamentul spune 2027, programul spune 2031
O altă contradicție semnificativă se referă la cheltuielile de personal. Legea nr. 42/2026, adoptată recent de Parlament, stipulează că acestea trebuie să reprezinte 7,9% din PIB în 2027.
Însă programul lui Mureșan preconizează o reducere „graduală spre 7,9% din PIB în 2031”, mutând astfel o țintă legală pentru 2027 cu patru ani mai târziu.
De asemenea, se afirmă că strategia fiscal-bugetară ar fi fost „aprobată de Parlament”, în timp ce acesta a aprobat doar legea plafoanelor, nu și strategia Guvernului.
Datoria de peste 60%, dar și promisiuni de creștere a cheltuielilor
Programul recunoaște depășirea pragului de 60% din PIB pentru datoria publică, dar promite, în același timp, indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027, precum și adoptarea unei noi legi a salarizării „fără diminuări de venituri”.
Conform articolului 13 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, depășirea pragurilor de 50% și 55% impune măsuri de înghețare a cheltuielilor din sectorul public, iar la peste 60% este necesară inițierea unui program de reducere a datoriei. Acest lucru înseamnă că orice indexare generală trebuie realizată în conformitate cu plafonul legal.
250 de milioane, un miliard sau 100 de milioane?
Documentul conține și inconsistențe interne. La pagina 64, se afirmă că Executivul european a aprobat o majorare de capital de 250 de milioane de euro pentru Banca de Investiții și Dezvoltare.
Însă, la pagina 73, suma devine un miliard de euro, din care 250 de milioane ar proveni din PNRR, iar nicio formulare nu corespunde cu decizia Comisiei Europene.
Comisia a anunțat pe 26 iunie 2026 o majorare de un miliard de euro, din care 100 de milioane sunt finanțate printr-un împrumut din Mecanismul de redresare și reziliență.
Trei miliarde și 950 de milioane care devin 2,9 miliarde în tabel
O problemă similară apare în cazul schemelor de ajutor de stat din OUG nr. 8/2026, unde se menționează bugete de 3,95 miliarde de euro, dar tabelul de la paginile 70-71 însumează doar 2,90 miliarde, cu o diferență de 1,05 miliarde, corelată cu o schemă pentru materii prime critice absentă din tabel.
Deși Ordonanța prevedea aprobarea a opt scheme în 90 de zile, până în septembrie fuseseră aprobate doar două, ambele după expirarea termenului.
Promisiunea de 30 de miliarde dintr-un sac în care mai sunt aproximativ 20
Referitor la fondurile europene, programul menționează „minimum 10 miliarde de euro anual din fondurile politicii de coeziune, începând cu 2027”.
Problema este că din alocarea pentru perioada 2021-2027 mai rămân aproximativ 20 de miliarde de euro, iar acești bani pot fi cheltuiți până la finalul lui 2029. Dacă se consideră „minimum 10 miliarde anual” pentru 2027, 2028 și 2029, promisiunea totalizează cel puțin 30 de miliarde.
Capitolul sectorial restrânge ulterior ținta la 2027, generând o nouă contradicție între sinteza programului și detaliile sale.
IMCA: Guvernul promite să elimine ceea ce spune singur că este deja eliminat
Măsura 3.3 preconizează „eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, fără amânare”.
Cu toate acestea, câteva pagini mai târziu, documentul menționează că eliminarea este deja prevăzută de OUG nr. 89/2025.
Astfel, una dintre cele 372 de „măsuri concrete” este prezentată ca o acțiune viitoare, în ciuda faptului că programul recunoaște că a fost deja legiferată.
Această situație se repetă în mai multe secțiuni. Principiul digital „o singură dată”, menționat ca o măsură legislativă nouă, este în vigoare din 2022, datorită Legii nr. 242/2022.
„Interzicerea cumulului pensiei cu salariul”, numai că proiectul citat nu face asta
Programul anunță și „interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin deblocarea proiectului de lege din Parlament (adoptat în Senat)”.
Aceasta este una dintre măsurile prezentate de Mureșan imediat după depunerea programului.
Totuși, proiectul L288/2026 invocat nu introduce o interdicție generală, ci prevede, în esență, reducerea cu 85% a anumitor pensii de serviciu pentru angajații din sectorul public, menținând cumulul pentru alte categorii și având aplicare limitată în timp.
Astfel, programul prezintă o măsură mai extinsă decât cea cuprinsă în proiectul legislativ pe care afirmă că îl va „debloca”.
Insolvență pentru o companie doar pentru că are capitaluri proprii negative
Referitor la companiile de stat, programul solicită reprezentanților statului în adunările generale să ceară „imediat” insolvența societăților cu capital propriu negativ.
Aceste două concepte nu sunt echivalente din punct de vedere juridic. Insolvența se referă la incapacitatea de a face față datoriilor exigibile, în timp ce capitalurile proprii negative sunt doar un indicator financiar. O companie poate avea capitaluri proprii negative și totuși să-și achite obligațiile.
De asemenea, cererea de deschidere a insolvenței aparține organelor de administrare competente, nu se transformă automat într-o obligație a AGA conform unei fraze din programul de guvernare.
MAI ar urma să „stopeze” dosare penale pe care nu le conduce
La pagina 135, Ministerul Afacerilor Interne are ca obiectiv oprirea „blocării resurselor polițienești în dosare minore de deținere pentru consum propriu”.
Însă, deținerea de droguri pentru consum personal rămâne o infracțiune conform Legii nr. 143/2000, iar urmărirea penală se desfășoară sub supravegherea procurorului.
Un minister poate propune modificări
Sursa articol: https://www.stiripesurse.ro/programul-de-guvernare-muresan-plin-de-erori-si-contradictii-metadatele-duc-la-mihai-jurca_3923485
Sursa foto: Inquam Photos
