Facturile pentru energie au devenit o povară constantă pentru numeroase familii din Europa, iar România se numără printre țările unde acest impact este cel mai puternic resimțit. Conform estimărilor Asociației Energia Inteligentă (AEI), între 30% și 40% din gospodăriile din România, Bulgaria și Grecia cheltuie peste 10% din veniturile lor pentru energie, un prag utilizat pentru a evalua vulnerabilitatea energetică. La nivelul Uniunii Europene, această proporție se estimează a fi între 17% și 22%. Dumitru Chisăliță, președintele AEI, subliniază că problema este mult mai complexă decât sugerează statisticile privind persoanele care nu își permit să se încălzească, multe familii reușind să plătească facturile, dar fiind nevoite să renunțe la alte cheltuieli esențiale.
România, în zona cu cea mai mare presiune a facturilor
Estimările AEI indică faptul că 30% până la 40% dintre gospodăriile din România, Bulgaria și Grecia ar depăși pragul de 10% din venituri alocate pentru cheltuieli cu energia. În cazul familiilor cu venituri mici, acest procent poate ajunge până la 15-20%, din cauza unor probleme cum ar fi salariile și pensiile insuficiente, locuințele vechi și sistemele de încălzire ineficiente.
Dumitru Chisăliță afirmă că, folosind acest indicator, realitatea este mai sumbră decât datele oficiale care înglobează „incapacitatea de a încălzi locuința”. Analiza arată o Europă foarte fragmentată în ceea ce privește vulnerabilitatea energetică.
În țări precum Spania și Portugalia, aproximativ 20-25% dintre gospodării depășesc acest prag, pe când în Finlanda, Danemarca sau Luxemburg, procentul este cuprins între 5-10%. Diferențele nu sunt cauzate doar de tarifele energetice, ci și de veniturile disponibile, eficiența energetică a locuințelor și măsurile de protecție socială.
Sărăcia invizibilă: familiile care plătesc facturile, dar renunță la alte cheltuieli
Una dintre concluziile importante ale analizei AEI este că sărăcia energetică nu afectează doar persoanele care nu își pot permite să plătească utilitățile. Aceasta poate afecta și gospodăriile cu venituri constante, unde costurile pentru energie devin o povară din ce în ce mai grea. Dumitru Chisăliță subliniază că „pragul de 10% din venit este mai incomod, pentru că arată familii care încă plătesc facturi, dar sacrifică alte cheltuieli – hrană, sănătate, educație. Este sărăcia invizibilă a clasei medii inferioare.”
Președintele AEI atrage atenția că, deși o gospodărie poate continua să beneficieze de căldură și electricitate, acest lucru se întâmplă adesea cu prețul altor nevoi fundamentale, transformând vulnerabilitatea energetică într-o problemă economică pe termen lung.
De ce facturile rămân o problemă și după criza energetică din 2022-2023
Dumitru Chisăliță menționează că perioada 2022-2023 a fost un test dificil pentru gospodăriile europene, în urma creșterilor semnificative ale prețurilor la energie. Deși intervențiile guvernamentale au limitat impactul imediat, specialistul consideră că acestea nu au abordat cauzele fundamentale ale vulnerabilității. „Fără schemele de plafonare și sprijin public, cifrele ar fi fost semnificativ mai mari. Dar subvențiile nu sunt o soluție structurală. Ele cumpără timp,” explică el.
Datele Comisiei Europene arată că, în timpul crizei, 10,6% dintre europeni nu își puteau permite o temperatură adecvată în locuințe, comparativ cu 6,9% în 2021. Această problemă se resimte cu mai multă intensitate în Europa Centrală și de Est, unde multe locuințe construite înainte de 1990 au o eficiență energetică scăzută.
Avertisment pentru următorii ani: Riscul de sărăcie ar putea urca spre 25% în Europa
Dumitru Chisăliță susține că presiunea facturilor și costul vieții pot genera efecte care depășesc limita bugetului fiecărei familii. Conform scenariului său, rata populației aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială ar putea să crească până la 23-25% în anii următori, influențată de inflație și instabilitatea energetică. Aceasta este o proiecție personală a autorului, nu o estimare oficială Eurostat.
În 2024, aproximativ 93,3 milioane de persoane din Uniunea Europeană, echivalentul a 21% din populație, se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. România avea atunci 27,9%, fiind depășită de Bulgaria, cu 30,3%.
Chisăliță avertizează că o intensificare a dificultăților economice ar putea duce la creșterea tensiunilor sociale și la fragmentarea politică, inclusiv prin sporirea nemulțumirilor față de instituțiile europene. „Pragul de 10% din venit pentru energie este un barometru al echității economice în Europa,” conchide el.
Potrivit acestuia, autoritățile nu ar trebui să se limiteze doar la menținerea facturilor la un nivel suportabil pe termen scurt, ci să se concentreze pe reducerea consumului prin renovarea locuințelor și protejarea gospodăriilor vulnerabile.
Sursa articol: https://www.stiripesurse.ro/facturile-la-energie-impart-europa-in-doua-romania-in-zona-cu-cea-mai-mare-povara-asupra-veniturilor-aei-vorbeste-despre-saracia-invizibila_3924457
Sursa foto: Inquam Photos
