România se confruntă la începutul lunii octombrie 2026 cu o vulnerabilitate energetică majoră, cauzată de secetă, nivelul scăzut al Dunării, producția redusă a hidrocentralelor și incapacitatea de a reporni în siguranță reactoarele nucleare de la Cernavodă. În acest context alarmant, în care cererea de energie ar putea atinge 8.000 MW în orele de vârf, Guvernul a decis să prelungească măsurile speciale pentru a preveni colapsul Sistemului Electroenergetic Național (SEN).
Presiunea asupra sistemului energetic național este amplificată de condițiile hidroenergetice dificile. Potrivit analizei incluse în hotărârea de Guvern, prognoza debitului Dunării nu arată perspective favorabile pentru repornirea cel puțin a uneia dintre unitățile de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă în această lună, conform celor raportate de Mediafax.
Nivelul Dunării scade la cote alarmante: perioadă critică preconizată la centrala nucleară de la Cernavodă
Problema nu se limitează doar la oprirea temporară a producției de la Cernavodă; debitul scăzut al Dunării afectează și capacitatea hidrocentralelor de a produce energie, în timp ce nivelul apei este crucial pentru funcționarea sistemului de răcire al centralei nucleare.
Documentele oficiale arată că regimul hidrologic este deficitar la intrarea în România, în zona Baziașului. Debitul a fost estimat la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă la sfârșitul lunii septembrie și ar putea scădea între 1.185 și 1.200 m³/s în perioada 10-13 octombrie, în cel mai probabil scenariu.
Analizele sugerează o perioadă critică pentru Cernavodă între 15 și 22 octombrie 2026. În scenarii nefavorabile, nivelul apei ar putea coborî sub minus 262 de centimetri, ceea ce crește riscurile legate de asigurarea apei necesare pentru răcire.
Producție de energie prăbușită pe linie: limitele termocentralelor pe cărbune, ale turbinelor eoliene și ale panourilor solare
Situația sistemului energetic este agravată de evoluția altor surse de producție. Guvernul a raportat că termocentralele pe cărbune pot funcționa la o capacitate maximă de 1.200 MW, dar cu rezerve de combustibil foarte limitate.
Producția de energie eoliană este estimată între 600 și 2.500 MW, însă pentru prima decada a lunii octombrie se așteaptă un maxim de aproximativ 1.000 MW.
De asemenea, energia solară nu va putea acoperi cererea, având producții estimate sub 2.800 MW, iar pe măsură ce zilele devin mai scurte, această capacitate va scădea. Creșterea nebulozității va reduce și mai mult aportul de energie solară în SEN.
Deficit regional de electricitate: oprirea grupului nuclear din Ungaria complică posibilitățile de import
La nivel regional, situația este complicată de oprirea unui grup de la centrala nucleară din Ungaria, Paks, care va fi închis între 19 septembrie și 10 octombrie, ceea ce va conduce la o reducere a producției de aproximativ 500 MW.
Risc iminent de criză majoră în alimentarea cu energie la orele de vârf
Ministerul Energiei subliniază că principala vulnerabilitate a sistemului este deficitul de producție dispecerizabilă în intervalul de vârf de consum, între orele 18:00 și 22:00. De asemenea, capacitățile de import sunt limitate din cauza situației energetice regionale.
Documentul oficial menționează că lipsa rezervelor suficente pentru echilibrarea sistemului ar putea duce la probleme serioase în perioadele de consum maxim.
„În condițiile prezentate mai sus, apreciem că există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, când, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile, pot apărea consecințe economice și sociale grave.”
Ministerul Energiei
În plus, documentul avertizează asupra imposibilității de a menține un echilibru adecvat al sistemului electroenergetic, ceea ce ar putea afecta grav funcționarea normală a piețelor interconectate.
Planul extrem al Transelectrica: de la oprirea exporturilor de curent până la raționalizarea consumului populației
Pentru a evita agravarea situației și a menține stabilitatea SEN, Transelectrica are la dispoziție o serie de măsuri de siguranță care pot fi activate în caz de criză pe piața energiei electrice.
Aceste măsuri pot fi implementate în condițiile în care siguranța fizică a persoanelor, a echipamentelor sau a sistemului este amenințată. Transelectrica trebuie să notifice ANRE și Ministerul Energiei, iar participanții la piața de energie electrică trebuie informați cu cel puțin 24 de ore înainte de aplicarea măsurilor.
Printre măsurile menționate se numără creșterea rezervelor tehnologice ale unităților de producție care pot funcționa cu combustibil alternativ și punerea în funcțiune a grupurilor aflate în rezervă tehnică.
Ulterior, pot fi restricționate capacitățile de interconexiune pentru export și schimburile de energie în direcția exportului.
În ultima instanță, se poate impune limitarea consumului de energie electrică în conformitate cu reglementările aplicabile situațiilor de criză din SEN.
Octombrie, luna decisivă pentru România: cum poate influența debitul Dunării securitatea energetică națională
Datele prezentate de Ministerul Energiei subliniază că problema este rezultatul convergenței mai multor factori: nivelul scăzut al Dunării, producția hidro insuficientă, indisponibilitatea reactoarelor de la Cernavodă, scăderea producției fotovoltaice și un consum potențial mai mare în orele de seară.
Autoritățile nu confirmă că o criză energetică este inevitabilă, dar documentele oficiale indică un risc clar și prevăd măsuri care pot fi activate în cazul în care echilibrarea sistemului devine problematică.
Astfel, în luna octombrie, fluctuația debitului Dunării și posibilitatea de a reintegra capacități de producție semnificative vor fi cruciale pentru menținerea stabilității sistemului energetic național.
Sursa articol: https://www.stiripesurse.ro/alerta-criza-energetica-romania-cernavoda-oprita-dunare-debit_3925452
Sursa foto: Inquam Photos
