Seceta severă care afectează vestul României creează dificultăți mari pentru agricultori. Lipsa de precipitații a dus la uscarea solului, iar lucrările agricole se desfășoară cu dificultate. Fermierii sunt îngrijorați că semințele plantate nu vor încolți din cauza condițiilor nefavorabile.
Terenurile uscate complică lucrările agricole
Perioadele îndelungate fără ploaie au avut un impact semnificativ asupra terenurilor, făcându-le extrem de greu de lucrat. Agricultorii se văd nevoiți să efectueze mai multe operațiuni pentru a pregăti solul, ceea ce implică un consum crescut de combustibil.
„Greu! Eu lucrez de 40 de ani aici, dar așa ceva n-am mai întâlnit: așa uscăciune, fără ploaie, fără nimic… Se simte foarte mult la consumul de motorină. Fac trei lucrări în plus deja cu uscăciunea asta. Lucrările se înmulțesc și crește și consumul, și toate”, afirmă Sorin Șușman, mecanic agricol, conform Digi24.
În martie, Guvernul a decis să acorde o schemă de sprijin financiar în valoare de 620 milioane de lei. Această măsură permite agricultorilor să beneficieze de o diferență de acciză de 2,6 lei pentru fiecare litru de motorină. Totuși, fermierii menționează că, din cauza cantității mai mari de lucrări necesare pe terenurile afectate de secetă, riscă să depășească limitele admise de consum, ceea ce îi obligă să plătească integral combustibilul.
Mii de hectare de culturi de toamnă compromise în Bihor
Situația este complicată și în ceea ce privește culturile deja afectate de secetă. În județul Bihor, pierderile sunt semnificative, iar culturile de primăvară se confruntă cu rate de calamitate și mai mari.
„Nu am mai avut asemenea situații extreme și lipsă acută de apă. Au mai fost ani secetoși, dar acesta este unul extrem. Avem o suprafață de 12.000 de hectare de grâu compromise la nivelul județului, rapiță 6.300 de hectare, orz 1.100, triticale 367, asta însemnând culturile din toamnă,” declară Marius Francisc Ștefan, director executiv adjunct al Direcției pentru Agricultură Județeană Bihor.
Situația culturilor de primăvară este chiar mai gravă. Procentele de calamitate sunt semnificativ mai mari. De exemplu, la porumb, se estimează o calamitate între 70-100%, iar la boabe 60%, și la mazăre 35%,” adaugă el.
Climatolog: „Este o secetă istorică”
Deficitul de apă este resimțit în mod acut în nord-vestul României, inclusiv în zone unde aprovizionarea cu apă rămâne o problemă.
„Este o secetă istorică, din toate punctele de vedere: și meteorologică, și pedologică, și hidrologică, mai ales în partea de nord-vest a țării, unde am văzut că sunt foarte multe localități care încă au probleme cu aprovizionarea cu apă,” explică climatologul Alex Trandafir.
Seceta a avut un impact negativ asupra agriculturii și în anul precedent. În România, peste 620.000 de hectare cultivate în primăvară au fost afectate de lipsa apei.
Sursa articol: https://www.stiripesurse.ro/seceta-istorica-parjoleste-vestul-romaniei-pamantul-s-a-facut-piatra-iar-culturile-sunt-compromise-fermierii-sunt-disperati_3921692
Sursa foto: Inquam Photos
