România se află pe cale de a intra într-o perioadă plină de provocări, începând din toamna acestui an, caracterizată prin interconexiuni între vulnerabilitățile energetice, bugetare, economice, climatice și sociale. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) sugerează că în următoarele 12 luni, țara ar putea experimenta aproximativ 12 crize diferite.
Printre riscurile identificate de AEI se regăsesc creșterea costurilor pentru energie electrică și gaze, dificultăți în aprovizionarea cu gaze naturale, prețuri mari pentru combustibili, inflația și presiuni asupra bugetului public. De asemenea, se menționează posibile probleme în agricultură și o criză socială, politică și de încredere.
„Important: o criză a prețurilor este foarte probabilă, în timp ce o criză fizică de aprovizionare nu este inevitabilă”, se menționează în analiza citată.
Energia electrică: risc de prețuri foarte mari, nu de blackout național
Referitor la energia electrică, AEI subliniază că România dispune de suficiente capacități instalate, dar există momente cu un deficit de putere controlabilă disponibilă. Problemele actuale includ instalații pe cărbune uzate, centrale pe gaze insuficiente și dependența hidroenergiei de condițiile meteorologice.
Analiza nu preconizează un blackout național, dar sugerează că prețurile ar putea să crească semnificativ în anumite perioade, cu posibile intervenții administrative și întreruperi locale cauzate de condiții meteo nefavorabile.
Gazele: criza de preț, considerată foarte probabilă
În ceea ce privește gazele, AEI consideră că o criză de preț este foarte probabilă, în timp ce o criză fizică depinde de fluctuațiile temperaturilor și alți factori. La începutul lunii septembrie, depozitele de gaze ale României erau umplute în proporție de 62,8%, un nivel cu peste zece puncte procentuale mai mic decât anul precedent.
Motorina poate transmite scumpirile în întreaga economie
Motorina este identificată ca un factor capabil să transmită presiuni asupra economiei din sectorul energetic, având un impact semnificativ asupra agriculturii, construcțiilor și transportului. Astfel, creșterea prețurilor la carburanți poate afecta costurile bunurilor și serviciilor de care depind atât populația, cât și companiile.
Presiune pe buget: deficit, datorie și cheltuieli tot mai mari
Din punct de vedere fiscal, analiza face referire la estimările Comisiei Europene, care preconizează un deficit de aproximativ 6,2% din PIB până în 2026 și o datorie publică ce s-ar putea ridica la 63,3% din PIB în 2027. Statul va trebui să facă față simultan presiunilor generate de costurile energetice, fiscalitatea carburantului și alte obligații financiare.
Riscul de rating: ce s-ar întâmpla dacă România ar deveni mai scump de finanțat
Referitor la ratingul de țară, AEI indică faptul că România se află la limita inferioară a categoriei de investiții, iar S&P a menținut ratingul BBB-/A-3, având o perspectivă negativă. O retrogradare nu este considerată inevitabilă, dar ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut atât pentru stat, cât și pentru sectorul privat.
Seceta și căldura pot pune presiune pe prețurile alimentelor
Problemele din agricultură și sectorul alimentar sunt așteptate să se manifeste prin creșterea prețurilor, influențate de efectele secetei și căldurii asupra culturilor. De asemenea, riscurile pentru lichiditatea firmelor și absorbția fondurilor europene sunt, de asemenea, semnalate.
Scenariul AEI: vom avea energie și alimente, dar la prețuri tot mai mari
AEI preconizează că cel mai probabil scenariu nu implică o lipsă totală de energie sau alimente, ci mai degrabă disponibilitatea acestora la prețuri crescute, cu un impact negativ asupra deficitului bugetar și nivelului de trai. Riscurile nu sunt văzute ca inevitabile, ci ca vulnerabilități interconectate care ar putea amplifica presiunile economice și sociale în următoarele 12 luni.
Cele 12 măsuri propuse pentru prevenirea crizelor
AEI a formulat 12 măsuri pentru a preveni aceste riscuri, printre care accelerarea dezvoltării capacităților de producție a energiei, un plan național de securitate a gazelor și sprijinirea IMM-urilor afectate de costurile energetice. Președintele AEI,
„România nu are nevoie de un Guvern al compensațiilor, are nevoie de un Guvern al prevenirii și un Plan energetic pragmatic pentru 2030”,
Dumitru Chisăliță.
Sursa articol: https://www.stiripesurse.ro/12-riscuri-de-criza-in-urmatoarele-12-luni-seful-aei-romania-nu-are-nevoie-de-un-guvern-al-compensatiilor-are-nevoie-de-un-guvern-al-prevenirii_3921746
Sursa foto: Inquam Photos
