Dispersia infracționalității pe sectoare
În 2025, Bucureștiul a raportat un număr considerabil de infracțiuni, repartizate inegal între sectoarele capitalei. Cel mai afectat a fost Sectorul 3, cu peste 11.500 de fapte penale, urmat de Sectorul 6, unde s-au înregistrat aproximativ 10.000 de infracțiuni, și Sectorul 2, cu puțin mai mult de 9.000 de fapte. În contrast, Sectorul 1 a avut un număr mai redus de infracțiuni, în jur de 7.500. De asemenea, Sectoarele 4 și 5 au evidențiat și ele un nivel semnificativ de infracționalitate, cu aproximativ 8.000 și respectiv 8.500 de fapte penale. Aceste informații subliniază diferențele notabile ale infracționalității între diversele sectoare ale Bucureștiului, sugerând posibile legături cu factori socio-economici sau demografici specifici fiecărei zone.
În comparație cu anii anteriori
În comparație cu anii anteriori, 2025 a marcat o creștere semnificativă a infracțiunilor raportate în București. Anul 2024 a avut un număr total de infracțiuni cu aproximativ 15% mai mic decât în 2025. De asemenea, în 2023, s-a observat o tendință descrescătoare, cu o scădere de aproape 10% față de 2024. Această creștere bruscă este atribuibilă mai multor factori, inclusiv creșterii populației, schimbărilor economice și unei mai bune raportări și înregistrări a incidentelor de către autorități. În mod special, Sectorul 3 a experimentat cea mai drastică creștere, cu un avans de peste 20% al infracțiunilor față de anul anterior. În contrast, Sectorul 1 a menținut o stabilitate relativă a infracționalității, cu variații minime de la un an la altul. Aceste date sugerează că, în timp ce unele sectoare au reușit să gestioneze mai bine infracționalitatea, altele au întâmpinat dificultăți în a face față creșterii numărului de infracțiuni, indicând necesitatea de strategii adaptate pentru fiecare zonă.
Tipologia infracțiunilor
Analiza tipologiei infracțiunilor din București pentru anul 2025 relevă o diversitate semnificativă a faptelor comise, ceea ce indică provocări complexe pentru autorități. Cea mai frecventă infracțiune raportată a fost furtul din locuințe și din mașini, acestea reprezentând o proporție semnificativă din totalul infracțiunilor. În special, în Sectorul 3, furturile din locuințe au cunoscut o creștere alarmantă, punând presiune asupra resurselor polițienești și comunității locale.
În plus, infracțiunile economice, precum fraudele și evaziunea fiscală, au continuat să fie o problemă majoră, afectând în special sectoarele cu o activitate comercială intensă, cum ar fi Sectorul 1 și Sectorul 6. Aceste infracțiuni au fost facilitate de progresul tehnologic și de utilizarea tot mai frecventă a tranzacțiilor online, oferind noi oportunități infractorilor.
De asemenea, violența fizică și infracțiunile împotriva integrității corporale au fost raportate în număr semnificativ, cu o concentrare ridicată în zonele dens populate și în cartiere cu un nivel socio-economic mai scăzut. Sectorul 5, în mod special, a observat o creștere a cazurilor de agresiuni, ceea ce a determinat intensificarea patrulelor de poliție în aceste zone.
Traficul de droguri și infracțiunile aferente au continuat să constituie o problemă persistentă în toate sectoarele capitalei, cu o creștere notabilă a cazurilor în sectoarele 2 și 4. Această tendință a fost observată în paralel cu o creștere a consumului de substanțe interzise, în special în rândul tinerilor.
De asemenea, s-a înregistrat o creștere a infracțiunilor cibernetice, cum ar fi atacurile de phishing și furturile de identitate.
Măsuri de combatere a criminalității
În fața creșterii alarmante a criminalității, autoritățile din București au implementat o serie de măsuri destinate combaterii acesteia și îmbunătățirii siguranței publice. Una dintre principalele strategii adoptate a fost intensificarea patrulelor poliției în zonele caracterizate printr-un nivel ridicat de infracționalitate, în special în sectoarele 3 și 5, considerate puncte fierbinți pentru activitățile infracționale. Această măsură a fost însoțită de o colaborare mai strânsă cu comunitățile locale, prin organizarea de întâlniri periodice cu cetățenii pentru a discuta problemele de siguranță și a găsi soluții comune.
Utilizarea tehnologiei a devenit, de asemenea, un element central în eforturile de combatere a criminalității. Implementarea sistemelor avansate de supraveghere video în locurile publice și în intersecțiile aglomerate a permis o monitorizare mai eficientă a activităților suspecte și facilitarea identificării rapide a suspecților. În plus, a fost dezvoltată o platformă online prin care cetățenii pot raporta rapid și anonim incidentele, contribuind astfel la o mai bună înregistrare și intervenție din partea autorităților.
Educația și prevenția au fost, de asemenea, priorități în acest demers, prin programe speciale desfășurate în școli și licee pentru a conștientiza tinerii despre riscurile infracționalității și importanța respectării legii. Campaniile de informare publică au fost intensificate, vizând în special prevenirea infracțiunilor economice și cibernetice, oferind sfaturi practice pentru protejarea datelor personale și evitarea fraudelor online.
În paralel, autoritățile au inițiat colaborări cu alte instituții și organizații internaționale pentru a combate traficul de droguri și a reduce impactul acestuia asupra comunităților. Aceste parteneriate au dus la operațiuni comune și la schimburi de informații.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
