Consumul populației, considerat motorul principal al dezvoltării economice în România, a avut un impact negativ asupra economiei în prima jumătate a anului 2026, contribuind cu -0,8 puncte procentuale la evoluția PIB-ului. Vânzările din sectorul retail au înregistrat o scădere anuală de până la 7,3% în luna iunie, conform unei analize realizate de Confederația Patronală Concordia.
Scenariul economic dezamăgitor
Conform raportului, prima parte a anului 2026 a confirmat cele mai pesimiste prognoze pentru economia românească: PIB-ul a scăzut cu 0,8% comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, evidențiind o slăbiciune deja prezentă în a doua jumătate a anului 2025. Aceasta a fost agravată de o politică fiscală restrictivă și de instabilitatea politică, dar și de un șoc extern neașteptat: conflictul din Orientul Mijlociu, care a generat creșteri ale prețurilor la combustibili, gaze și îngrășăminte, afectând puterea de cumpărare a populației. Reprezentanții confederației subliniază că, în acest context, consumul a devenit un factor de frânare, având o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale. De asemenea, vânzările din retail au scăzut cu 7,3% în iunie, iar indicatorii de încredere ai consumatorilor și companiilor se află la cele mai scăzute niveluri din ultimii ani.
Impactul inflației și al eliminării plafonărilor
Inflația a depășit 10% în prima jumătate a anului, atingând un vârf de 10,9%, majorată în principal de creșterea prețurilor carburantului ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu. Totuși, începând cu luna iulie, inflația a scăzut la 8,2%, de la 10,4% în luna anterioară, iar Banca Națională a României estimează o apropiere de 6% până la sfârșitul anului. Deși scăderea este un semn pozitiv, aceasta rămâne fragilă: eliminarea plafonării prețurilor la gaze și la adaosul comercial pentru alimente ar putea genera din nou presiuni asupra prețurilor în perioada următoare. Concordia susține că aceste plafonări au distorsionat piața și că soluția pe termen lung constă în creșterea producției interne de energie la costuri competitive, nu în controlul prețurilor.
Provocările pe piața muncii și deficitul gemen
Piața muncii a simțit efectele negative ale acestei încetiniri economice, rata șomajului crescând la 6,4% în aprilie, cel mai înalt nivel din ultimii ani. Creșterea salariilor nete a fost drastic redusă, ajungând la doar 3,5% în iunie, comparativ cu ritmurile de 10-20% din anii anteriori. În același timp, eliminarea plafonărilor la energie a dus la creșterea costurilor de producție pentru companii, iar prețurile energiei electrice pentru marii consumatori industriali se află printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. De asemenea, România se confruntă cu două deficite gemene majore: deficitul de cont curent, cel mai mare din Uniunea Europeană, și un deficit bugetar care, deși în scădere, rămâne printre cele mai mari din regiune.
„Fereastra pentru corectarea ordonată a acestor dezechilibre structurale se îngustează pe măsură ce trece timpul. Nu vorbim despre o corecție care se face prin rectificări bugetare succesive, ci despre reforme care să crească valoarea adăugată a economiei românești și reziliența acesteia la șocuri”, a afirmat Iulian Lolea, economist șef al Confederației Patronale Concordia.
România se află într-o situație delicată, având o inflație în scădere și un deficit bugetar sub control, dar cu o economie stagnată și o competitivitate aflată în declin. Credibilitatea angajamentelor față de partenerii internaționali va fi evidențiată în datele din a doua jumătate a anului, iar acestea vor avea un impact semnificativ asupra economiei, conform experților organizației.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai relevante sectoare ale economiei românești și joacă un rol important în dialogul social la nivel național.
Sursa articol: https://www.stiripesurse.ro/motorul-economiei-s-a-oprit-de-ce-a-devenit-consumul-populatiei-o-frana-pentru-pib_3919145
Sursa foto: Inquam Photos
