România se află într-un moment delicat în ceea ce privește situația sa financiară, după ce eșecul formării Guvernului condus de Siegfried Mureșan a extins blocajul politic la cinci luni. S&P Global va anunța vineri o nouă evaluare a ratingului suveran, iar țara este deja pe ultima treaptă a categoriei recomandate pentru investiții, având o perspectivă negativă.
Reuters subliniază că prelungirea crizei politice coincide cu creșterea rapidă a datoriei și cu necesitatea de a continua reducerea deficitului, în timp ce piețele au început să penalizeze incertitudinea: leul a atins valori minime istorice, iar randamentele obligațiunilor românești au crescut semnificativ.
România se află pe ultima treaptă a categoriei „junk”
Acesta este aspectul cheie al zilei de vineri.
S&P a menținut România pe ultima treaptă a categoriei investment grade, dar cu o perspectivă negativă, ceea ce implică faptul că există foarte puțin spațiu de siguranță în această categorie.
Un alt semnal din piață, conform Reuters, este că contractele CDS pe cinci ani, care protejează investitorii împotriva riscului de neplată, au fost tranzacționate la niveluri care sugerează un risc asociat unui rating mai scăzut, în jurul categoriei BB.
Cu alte cuvinte, piețele au început deja să evalueze o parte din risc înainte ca agențiile de rating să emită o decizie formală.
Analiștii de la Capital Economics consideră că România a înregistrat progrese, dar acestea nu sunt suficient de semnificative pentru a elimina riscurile existente.
„Finanțele publice ale României s-au îmbunătățit. Dar sunt necesare progrese mult mai mari pentru a-i asigura pe investitori și pentru a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit”,
au transmis aceștia, citați de Reuters.
Ce ar putea salva România de la retrogradare
Există totuși o distincție importantă între criza politică și deteriorarea efectivă a politicii fiscale.
Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețe emergente la Generali Asset Management, a afirmat că agențiile ar putea tolera o perioadă suplimentară de instabilitate politică, atât timp cât România continuă să își consolideze politica fiscală.
El a evaluat riscul unei retrogradări din partea S&P la o șansă de unu din patru. Aceasta este însă o estimare a analistului, nu o probabilitate oficială din partea S&P.
„S&P și Moody’s ar putea tolera ambele o perioadă mai lungă de instabilitate politică, cu condiția ca consolidarea fiscală să rămână pe traiectoria stabilită, dar probabil nu dincolo de primul trimestru din 2027”,
a explicat Tresca.
El a subliniat că două evoluții ar putea declanșa o retrogradare: o abatere semnificativă de la planul de reducere a deficitului sau organizarea de alegeri anticipate.
Reuters: Investitorii urmăresc inclusiv posibilitatea unei majorități PSD-AUR
Eșecul Guvernului Mureșan aduce o nouă incertitudine politică în peisajul financiar.
Reuters menționează că respingerea Cabinetului crește șansele unei alianțe între AUR și PSD pentru formarea unei noi majorități parlamentare, ceea ce stârnește îngrijorarea investitorilor din cauza posibilelor implicații asupra programului de consolidare fiscală.
Este esențial de menționat că, în prezent, o astfel de formulă de guvernare este doar o posibilitate, nu un fapt consumat, conform analizei Reuters.
Discuția a fost reluată și după votul de miercuri din Parlament. Ilie Bolojan a menționat o „majoritate PSD-AUR” care, în opinia sa, a fost evidentă atât la căderea fostului Guvern, cât și în actuala configurație parlamentară.
Interesul piețelor nu se concentrează însă pe orientarea politică a viitorului Executiv, ci pe capacitatea următorului Guvern de a continua măsurile de reducere a deficitului.
România a trecut deja la limită de un test important
Avertismentele agențiilor de rating nu sunt o noutate.
La finalul lunii iulie, România a reușit să evite retrogradarea în categoria speculativă la evaluarea Fitch. Cele trei mari agenții — S&P, Moody’s și Fitch — mențin ratingul suveran al României pe ultima treaptă a categoriei recomandate pentru investiții, având o perspectivă negativă.
Continuarea consolidării fiscale este o condiție esențială menționată de agenții.
Unul dintre următoarele teste va fi bugetul pentru 2027, care trebuie să demonstreze că România continuă să reducă deficitul și nu abandonează ajustările odată cu schimbarea Guvernului.
Bucureștiul și-a asumat în fața Bruxelles-ului responsabilitatea de a readuce deficitul bugetar sub limita europeană de 3% din PIB până în 2030.
Nazare: „Podul din spatele nostru este rupt”
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că, indiferent de criza politică, România trebuie să continue procesul de consolidare fiscală.
Acest mesaj este unul dintre cele mai ferme din ultimele zile.
„Am auzit nu o dată, ci de mai multe ori opinia că am putea lua o pauză, să ducem deficitul la 6% din PIB și să ne oprim. Nu ne permitem să facem o pauză. Podul din spatele nostru este rupt, există doar drumul înainte”,
a afirmat Nazare la o conferință financiară.
Mesajul său este în concordanță cu declarațiile făcute miercuri seară de Ilie Bolojan.
Premierul interimar a precizat că următoarea etapă a consolidării fiscale nu ar trebui să fie realizată prin creșteri de taxe, ci prin reducerea cheltuielilor publice.
„Orice echilibrare a deficitelor trebuie să fie realizată anul viitor prin reducerea cheltuielilor statului, nu prin noi taxe. A trebuit să reașezăm taxele la început, dar nu avem nicio scuză să nu reducem cheltuielile”,
a declarat Bolojan.
BNR trage un alt semnal de alarmă: viteza cu care crește datoria
Deficitul nu este singurul aspect monitorizat.
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat că problema României o reprezintă și viteza de acumulare a datoriei publice.
„Ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza acumulării datoriei în ultimii ani, când rata de creștere a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei”,
a afirmat Marinescu.
Efectele acestei situații sunt deja vizibile în buget.
Conform viceguvernatorului BNR, costurile cu dobânzile se ridică la aproximativ 3% din PIB.
Acest lucru înseamnă că statul cheltuiește doar pentru plata dobânzilor o sumă echivalentă cu întregul plafon de deficit bugetar considerat de regulile europene ca reper pe termen lung.
„Cheltuim mai mult cu dobânzile decât ținta de deficit pe care încercăm să o atingem”,
a explicat Marinescu.
De asemenea, necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB, un nivel pe care oficialul BNR îl consideră „dincolo de zona optimă pentru indicatorii de risc”.
Deficitul scade puternic, dar criza politică amenință să umbrească progresul
Există și aspecte pozitive în tabloul finanțelor publice.
Deficitul bugetului general consolidat a scăzut la 2,89% din PIB în primele opt luni din 2026, comparativ cu 4,51% din PIB în aceeași perioadă din 2025.
Pentru întreg anul, Guvernul își propune un deficit de 6,2% din PIB, după un deficit de peste 9% în 2024.
Aceasta reprezintă o ajustare semnificativă, iar continuarea acesteia este un argument important în evaluările agențiilor de rating.
Problema care se ridică este dacă instabilitatea politică va afecta capacitatea statului de a continua reformele, de a adopta bugetul și de a respecta termenele stabilite pentru reducerea deficitului.
„Cu cât criza politică persistă mai mult, cu atât riscul ca aceasta să înceapă să afecteze ratingul devine mai mare”,
a avertizat Kathryn Exum, co-șefă a departamentului de cercetare și strategie în domeniul datoriei suverane la Gramercy.
Ce s-ar întâmpla dacă România pierde „investment grade”
Aici se află o miză care depășește cu mult piețele financiare.
O retrogradare sub pragul investment grade ar putea determina anumite fonduri, care permit doar active cu rating investițional, să reducă sau să elimine expunerea pe obligațiunile românești.
Kathryn Exum avertizează că o retrogradare ar putea genera vânzări forțate, ceea ce ar crește diferențialele de randament ale obligațiunilor.
Pentru România, acest lucru ar putea însemna costuri mai mari pentru finanțarea datoriei și refinanțarea obligațiunilor existente. Într-un stat care deja plătește dobânzi estimate la aproximativ 3% din PIB, orice creștere suplimentară a costurilor de finanțare restrânge bugetul disponibil pentru alte cheltuieli.
De aceea, evaluarea S&P de vineri nu se referă doar la ratingul României. Agenția va analiza o țară care a început să reducă deficitul, dar care intră în evaluare fără un nou Guvern instalat și după cinci luni de instabilitate politică.
După eșecul Cabinetului Mureșan, întrebarea crucială pentru piețe devine dacă următoarea formulă de guvernare va continua consolidarea fiscală sau dacă blocajul politic va anula progresele realizate până acum.
Sursa articol: https://www.stiripesurse.ro/reuters-economia-romaniei-sp-decide-vineri-ratingul-tarii_3924792
Sursa foto: Inquam Photos
